Tag Archives: Sat

Frumoasa soarta multor sate din ReMe…

Am citit istoria Bisericanilor de pe blogul profului meu şi m-a cuprins o nostalgiiiieeee… Nostalgia după satul meu de baştină care s-a pomenit în aceeaşi situaţie de regres (poate chiar mai rau) şi care nu promite vreo schimbare.
Satul Colbasna (şi nu Cobasna, cum tind majoritatea hărţilor străine ba şi moldave să-l catalogheze), “odrasla” Trasnistriei, pe timpuri era cel mai vajnic şi hulit, odată ce găzduia o măreţie de depozit de muniţii. Deseori am trecut pe acolo fiind copilă (un noroc de unchiu-mi – militar pe atunci şi îi veneam des în vizită) şi ştiu care era cifra NEoficială a tuturor armelor, deşi baza era secretizată – foc! (20.000 tone de arme si munitie se afla la Colbasna, sustin rusii, 50.000 este cantitatea reală şi în acest sens sunt susţinută şi de oficialităţile din Chişinău)! Acuma multe din aceste se distrug intenţionat… Că-s vechi deja.

În copilăria mea totul era altfel. Două şcoli… Două grădiniţe… Multă lume veselă şi frumoasă. Toate evenimentele sărbătorite neapărat şi cu mult fast. Mai ales, Unu mai, 9 mai şi “matink” şi 22 aprilie (ziua marelui revoluţionar Lenin) tot o sărbătoream. În general, lumea forfotea cu poftă şi o făcea cu plăcere, nimeni nici n-ar fi presupus că după 10 ani totul se va schimba atât de radical.
Poate şi transferarea mea în Bălţi în 1999 ar fi influenţat soarta sătucului  Poate-mi simte lipsa, deşi îmi dau prea multă importanţă…

De când l-am părăsit (mda, sună bine), l-am vizitat de vreo 4 ori (îmi traiesc buneii de pe tată acolo) şi pe timp ce trece observ o metamorfoză tot mai dureroasă. Din cei peste 1000 de oameni dacă au rămas 100, o şcoală a dispărut, iar cealaltă a fost înjumătăţită cu o grădiniţă. Aşa numita – Casa de cultură a fost transformată în magazin. Unicul loc “de elită” este discoteca care asigură “magnatul” satului nu cu puţini bani, odată ce vine lume şi din împrejurimi şi chiar din oraşe! (din Rîbniţa, spre exemplu)

S-au găsit deştepţi care au format un forum pe mail.ru cu un curios sondaj: prin ce vă atrage satul dat? Majoritatea au răspuns că prin posibilitatea de a petrece vesel timpul. Nici nu e de mirare. Deşi puţini, oamenii nu refuză să se adune pentru a se distra. Şi o fac tot timpul cu voie bună şi multă deschidere.

Dar aici se termină toată legătura cu satul. Nimeni nu se opreşte aici pentru a-şi făuri viitorul. Toţi caută viaţă mai bună şi o zbughesc la oraşe (din foştii mei colegi, din câte am înteles, unii au plecat la Rîbniţa, cineva la Tiraspol sau Chişinău, Bălţi şi undeva prin Rusia…) şi nimeni nu-şi manifestă dorinţa de a se întoarce.

Ce lugubru e, să vezi cum drumurile cândva intens bătătorite, acum se acoperă cu o bogăţie de covor verde, din orătănii numai capre şi găini am vazut(!), iz de buruiene şi putregai la tot pasul, mult mai multe case părăsite, cu mare greu vezi pe cineva gospodărind prin curte, dacă trece vreun autoturism ţi se pare că vezi o minune, iar când descoperi câte-o antenă parabolica pe acoperişul ştirbit, gata să se rastoarne a celor mai fuduli, te întrebi oare ce-i asta? Începutul sau sfârşitul?

Satul moare. Este evident. Când îmi făceam poze, îmi alegeam locurile mai pitoreşti. Să iau cu mine umbra amintirilor plăcute. Dacă vreţi, să vedeţi cum e acum, priviţi pozele făcute în satul Bisericani: http://ionurusciuc.wordpress.com/2009/05/20/foto-satul-bisericani-o-perla-uitata-in-padurea-domneasca-glodeni/
Nu e diferenţă deloc…

Reclame