Tag Archives: Constituţie

Ce poţi face cu votul la 16 ani?

Cu ceva timp în urma (când problema era actuală), am studiat părerile mai multor categorii de pesoane ca să văd cît de relevantă era schimbarea din Constituţie. Cer scuze pentru întârzierea de a publica materialul.

Aşadar, ai doar 16 ani. Ai şi discernământul necesar pentru a vota? La sigur crezi că ai convingeri politice, la vârsta dată, dacă te interesează subiectul, poţi intra în polemică controversată chiar şi cu cei vârstnici. Pe adolescenţii din România cred că nu-i interesează aşa ceva şi e de înţeles. Când s-au născut în 1994 şi în jurul lor puterea a fost aşa cum a fost, lupta politică s-a desfăşurat aşa cum ştim, de ce să le pese de vot aşa de mult cum le-ar păsa de noul album al celor de la Prodigy?
Alta e situaţia la noi, în Republica Moldova. Nu pentru că tinerii de-aici ar avea alte preocupări decât cei de peste hotare. Adolescenţii sunt adolescenţi. Doar că votul lor ar putea produce mutaţii majore în viaţa politică. Din această cauză, în noul proiect de constituţie moldovenească, pe lângă introducerea limbii române ca limbă de stat, se afla pe loc de cinste – introducerea votului de la 16 ani. Cei care au trasat acest proiect ştiu că tinerii vor să călătorească liberi în UE, nu să facă vizite cu şcoala la Moscova, şi e firesc că votul lor se va îndrepta către forţele liberale, care promit europenizarea Moldovei.
Voronin şi ai lui, au fost votaţi, de fiecare dată, de pensionari care credeau că nu-şi vor mai primi banii dacă tătucul pleacă de la putere, de ţărani în vârstă care n-au auzit decît propagandă de la TV şi radioul de stat, de populaţia rusofonă îndoctrinată. Pe urmă, Moldova are un deficit important în ce priveşte pătura de votanţi între 20 şi 40 de ani. Foarte mulţi au plecat peste hotare să muncească. Aceşti oameni, dedicaţi şi ei cauzei europene a Moldovei, nu pot vota, în proporţie de 90% ceea ce înseamnă o pierdere electorala importantă pentru forţele liberale de la Chişinău, acum la putere. Tinerii de 16 ani insă, de obicei ramân acasă să-şi termine studiile. Poate că ei sunt acei care vor băga Moldova în UE.
Este foarte curios să urmărim ce părere au cele 2 tabere (explic în cele ce urmează de ce le-am divizat) a celor mai mari de 16 ani şi nemijlocit deţinătorii acestei vîrste. În timp ce alegerea dată e criticată drastic de prima, în schimb este entuziasmat salutată de tineri! Şi bănuiesc, nu din cauza că li s-a acordat brusc atâta atenţie şi de-acum încolo aceştia pot manipula cu opinia publică. E vorba de un simplu fapt că ”şaisprezecienii” pot fi deopotriva responsabili ca şi alte categorii de populaţie, se dezvoltă mult mai rapid decât generaţia părinţilor noştri la aceeaşi perioadă a vieţii şi transportă mult mai multa informaţie decât ne-am putea imagina (dat fiind tot specificul vârstei şi a erei în care avem onoarea să trăim – o memorie de invidiat şi curiozitate pentru tot). „Mă bucur că se fac schimbări în Constituţia noastră. Mai ales, mă refer la votul de la 16 ani. Consider că sunt destul de capabilă şi responsabilă pentru a-mi asuma un asemenea pas, deşi i-am auzit de nenumărate ori pe părinţii mei glosând pe tema dată, afirmând că nu e corect să lase o asemenea obligaţie pe umerii noştri „fragezi şi tineri”, de parcă nu văd că suntem deja destul de maturi” – zice Alina Prepeliţă, domnişoara de 16 ani din Bălţi. Următorul intervievat de aceeaşi vârstă s-a dovedit a fi destul de înverşunat şi chiar pasionat de schimbarea respectiva : „sunt pro! Soluţia dată e unica salvare de molima bolşevismului, patologie în care au încremenit nostalgicii noştri mioritici majori, care păstrează cu înverşunare masochistă tradiţii şi datini străine, punând vame în mijlocul ţării, uitându-şi istoria, cultura, aducând onoruri şi înălţând monumentele ocupanţilor!”, „De ce nu?” – zice Sergiu Buceag, elev în clasa 9 la liceul „B.P. Haşdeu” – „mă cam irită oamenii aiştea consideraţi „adecvaţi” care s-au pus în capul nostru de parcă ei ştiu mai bine de ce avem noi nevoie!”. Cei mai mari insă, îşi manifestă argumentele sale. Adrian Lupu, de 27 de ani, student la Economie la USB „Alecu Russo” : „Păi, eu personal, mă alătur poziţiei Contra. Argumentez în felul următor: la 16 ani acest adolescent nu are formată încă o CONŞTIINŢĂ politică : puţini sunt acei care dispun de o imagine clară a scenei politice (partide politice, orientare, planul de acţiuni…). La 16 ani, mintea lui nu manifestă o vie preocupare faţă de marile schimbări politice (de fapt, el nici nu realizează clar dacă aceste schimbări sunt mari sau nu); adolescentul este încă instabil (e o perioadă în care acesta este în căutare de răspunsuri la întrebări, dar nu este încă în stare să se menţină pe o poziţie sigură, fie ea şi în politică), de-aceea poate fi lesne manipulat de alţii.”
„Cu tot respectul meu pentru liceeni, nu cred că ei trebuie să fie cei care decid soarta ţării, sau care se descurcă în programe şi doctrine politice. Şi cum minorii, care din punct de vedere al legii, nu au capacitate de exerciţiu deplină, deci nu răspund pentru acţiunile sale, să decidă soarta cuiva, inclusiv a sa proprie, atunci când pentru acţiunile sale sunt responsabili părinţii? Asta o spun ca jurist” – zice Anatol Iarushcev, de 31 de ani.
Lucru curios, aş zice eu. Atunci, ţările în care se păstrează obiceiul votului la 16 ani (asta: Austria, Brazilia, Jersey, Coreea de Nord, Nicaragua) sunt limitate? Date fiind comentariile celor de sus? Sau ţările care au reformulat legea (SUA, Marea Britanie, Suedia, Iran) au făcut-o după aceleaşi considerente? Până şi în Bosnia, Serbia şi Muntenegru (ţări europene, de altfel) acest lucru este permis, daca tinerii de 16 ani sunt angajaţi.
Atunci, de ce ar fi o problemă la noi? Mai ales, dacă cei vizaţi nu sunt împotriva unui asemenea experiment.

Reclame